Sărbătorile de iarnă sunt un prilej de bucurie, atât pentru cei mici cât și pentru cei mari. Ele reprezintă un cumul de obiceiuri, datini și tradiții, păstrate și transmise din generație în generație. Fiecare generație își lasă amprenta proprie asupra lor, dar fără să le știrbească autenticitatea. În special în sate, aceste tradiții sunt păstrate și respectate cu sfințenie.
Sărbători de iarnă, obiceiuri și tradiții
Sărbătorile de iarnă la români încep din 30 noiembrie, odată cu sărbătoarea Sfântului Andrei și țin până în 7 ianuarie, când este sărbătorit Sfântul Ioan. Aceste sărbători reușesc să aducă multă veselie, bucurie, dar și trăiri spirituale, generate de Sărbătorile creștine.
30 Noiembrie – este ziua în care se dă startul Sărbătorilor de iarnă. Pe lângă faptul că reprezintă ultima zi de toamnă, este și o zi de sărbătoare religioasă dedicată Sfântului Andrei. În această zi toți cei care poartă numele acestui sfânt își celebrează onomastica. Peste o jumătate de milion de români poartă numele acestui sfânt. Sfântul Andrei a fost unul din cei 12 apostoli ai lui Iisus, și este considerat “Ocrotitorul României” sau “Patronul Spiritual al românilor”, deoarece el este cel care a creștinat poporul român, începând cu anul 61, atunci când a poposit în Dobrogea.
Există multe superstiții legate de această zi. Una dintre ele este aceea că fetele nemăritate își pun un fir de busuioc sfințit sub pernă pentru a-și visa alesul. Un alt obicei este acela de a da cu usturoi pe la toate balamalele ușilor pentru a alunga spiritele rele. Tot în această zi se pune grâu la încolțit. Se spune că acesta arată cum va fi următorul an, în funcție de cât de mare și de des crește.
1 Decembrie – Prima zi de iarnă, dar și Ziua Națională a României. În această zi se sărbătorește Marea Unire. La 1 decembrie 1918, Marea Adunare de la Alba Iulia a decis Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România, țara mamă. Este o zi de mare sărbătoare, marcată de evenimente organizate în toată țara, cum ar fi parade militare și depuneri de coroane de flori pentru eroii care au luptat pentru reîntregirea țării.
6 Decembrie – Se sărbătorește Sfântul Nicolae, cel considerat ocrotitorul copiilor și al săracilor. Este unul dintre cei mai îndrăgiți și populari sfinți ai creștinității. Obiceiul de a face daruri în această zi se datorează faptelor de milostenie deosebită ale acestui sfânt. În ajunul sărbătorii, copiii își spală ghetuțele și le pun la geam pentru a primi daruri. Uneori, copiii mai năstrușnici primesc și câte o nuielușă în dar.
20 Decembrie – Ignatul – ritualul sacrificării porcului. Aceasta este o tradiție care încă se practică în satele românești, în trecut fiind nelipsită de la toate casele. Este o zi în care se sacrifică porcul pentru a pregăti bucatele de Crăciun: jumeri, cârnați, caltabosi, tobă și slăninuță. Obiceiurile legate de această tradiție sunt diferite de la o regiune la alta, dar ce au în comun toate este faptul că se adună toată familia si fiecare de la mic la mare contribuie cu ceva. Copiii mănâncă șorici, bărbații se ocupă de tranșare, iar femeile de pregătirea bucatelor. Iar seara, toată familia se adună la celebra “pomana porcului cu mămăliguță”.
24 Decembrie – Ajunul Crăciunului. Este ziua în care se împodobește bradul, el fiind ales ca și simbol al Crăciunului, deoarece rămâne tot timpul anului verde, simbolizându-l pe Iisus Hristos veșnic viu. Tot în această zi se pregătesc bucatele pentru masa de Crăciun, cadourile pentru cei dragi și se pornesc colindătorii. Aceștia aduc în casele creștinilor vestea nașterii lui Iisus. Este un obicei foarte frumos, mai ales la sate, unde poți vedea grupuri de copii colindând din casă în casă, pentru a primi daruri. Aceste daruri pot fi bănuți, cozonaci, colaci, covrigi, portocale, mere sau nuci. Tot în noaptea de Ajun vine și Moș Crăciun, care lasă cadouri pentru cei mici, dar și pentru cei mari sub brad.
25 Decembrie – Sărbătoarea Crăciunului, a Nașterii Domnului Iisus Hristos. În această zi românii se duc la biserică de dimineață, apoi se strâng în familie unde desfac cadourile și iau masa împreună. De pe masă nu lipsesc bucatele tradiționale, sarmalele, friptura de porc, piftia, toba, cârnații, cozonacul și multe feluri de prajituri. După ce mănâncă, lumea merge la colindat, la toți cei care au participat la masă, dar și la rude și prieteni.
27 Decembrie – Sărbătoarea Sfântului Ștefan. În această zi toți cei care poartă acest nume sunt sărbătoriți. Sfântul Ștefan a fost primul mucenic care și-a dat viața pentru credință.
31 Decembrie – Ajunul Anului Nou sau Revelionul – petrecerea dintre ani. La fel ca și de Crăciun și în Ajunul Anului Nou se pregătesc multe feluri de mâncare, torturi și prăjituri. Vedeta este peștele, deoarece se spune că dacă mănânci pește în această noapte vei merge în noul an precum peștele. Se mănâncă și 12 boabe de struguri, câte o boabă pentru fiecare lună din an, punându-ți câte o dorință pentru fiecare. Trecerea în Noul An se face cu mult zgomot, cu artificii, petarde, pocnitori și multă șampanie. O superstiție este să porți în această noapte culoarea roșie și să ai bani în buzunare. În seara de Ajun, copiii merg cu Plugușorul.
1 Ianuarie și Sfântul Vasile – În această zi copiii umblă cu Sorcova – o nuia înbrăcată în hârtie colorată, împodobită cu flori. Se face urarea pentru un an mai bun. În unele zone se merge cu capra, buhaiul, ursul, vasilica. Toți cei ce poartă numele Sfântului Vasile sunt sărbătoriți.
6 Ianuarie – Boboteaza sau botezul Domnului, este o mare sărbătoare religioasă. În această zi preoții organizează procesiuni pentru a sfinți apele. În unele regiuni, preoții aruncă crucea în apă, iar credincioșii se aruncă în apele înghețate și o aduc la mal. Preotul paroh merge, în jurul acestei date, în casele enoriașilor și sfințește cu aghiazmă credincioșii și casele acestora. Aghiazma se consideră în popor că are proprietăți miraculoase, si se bea pe nemâncate pentru a avea un efect mai bun. Preotul le dă fetelor nemăritate un fir de busuioc, pe care îl pun noaptea sub pernă pentru a-și visa ursitul.
7 Ianuarie – În această zi se sărbătorește Sfântul Ioan, cel care l-a botezat pe Iisus în Iordan. Se spune că după această dată se înmoaie gerul și temperaturile încep să crească. Foarte mulți români își serbează onomastica în această zi.
Vă doresc un Crăciun fericit și Un An Nou minunat!
sursa foto: Pixabay